Gură

Nu te poţi bucura
când îţi moare gura.

Poţi râde.

Lacomul de Coziaş (Avarus Herbidus) | Atlas de mitocănie urbană – neoficial.

Pe fundal: muzică jazz liniştită, voci masculine şi feminine care râd şi tuşesc.

Narator: doamna de la Teleenciclopedia.

Lacomul de Coziaş (Avarus Herbidus)

De regulă întâlnit în mediul urban, îndeosebi în jurul magazinelor de vise, Lacomul de Coziaş se înrudeşte cu Mocangiul de Vernisaj cu care adeseori se confundă. Manifestându-şi în exces aşa-zisele cunoştinţe erbacee, Avarus Herbidus reuşeşte să distragă asistenţa prin diferite acte de bunăvoinţă, cum ar fi rularea coziaşurilor cu marfa semenilor săi. Perioadele în care îşi arată altruismul sunt inexistente, aşa că Lacomul de Coziaş compensează prin comportamentul pe alocuri instabil sau hilar prin care-şi atrage simpatia de suprafaţă a grupului. Unele specimene dezvoltă o serie de onomatopee deloc necesare socializării, printre care îşi fac loc perpetue intervenţii de genul „Hai să mai facem unul” sau „Apropo, eu nu am nimic”, deşi cu puţine minute mai devreme Avarus Herbidus îşi agasa partenerii cu exclamaţii din categoria „Uau, mi se mişcă urechile!” sau „De ce vorbiţi pe ascuns despre mine?”. Uşor de identificat, căci îşi abordează cunoştinţele cu acelaşi „Ai ceva?”, Lacomul de Coziaş nu ezită să ceară bani cu împrumut pe care adesea uită să-i returneze. Dar despre toate acestea vom vorbi în episodul următor...